Donkey

Ieri cand ne intorceam de la cumparaturi am ocolit putin si am mers pe langa facultati. Mi-a spus Susy ca e posibil sa dam peste un magar, eu…am crezut ca glumeste. Dar NU! Era un magar in curte, intr-un colt, langa niste copaci, care rumega linistit si nepasator. Acum stau si realizez de ce li se spune magari unora. Am stat cu Susi apoi si am ras cand ne-am amintit de magarul din Shreck, dupa care ne-am dus in treburile noastre. Spre seara am vazut un film, de fapt eu l-am revazut (Jeux d’Enfants – superb film). Si dupa film, savurand cate un pahar de vin, cred ca am inceput sa vorbim cam tare. La un moment dat ce sa vezi, monsieur le veilleur, Oscar, bate in usa. Daca l-ati fi vazut (dupa cum imi povestea toata lumea dar trebuie sa vezi ca sa si crezi), cu carnetelul in mana notandu-si orice detaliu. Imi spune ca nu e voie cu vizitatori dupa 10 (Doamne! Susy sta cu un etaj mai sus), i-am spus un minut (sa ne terminam si noi ca oamenii paharul) dar NU si NU! A plecat fata si eu am ramas cu gura cascata, crezand ca portari dusi exista numai in  Tudor. In incheiere va spun sa nu va bucurati pentru mine ca sunt aici, deoarece e foarte foarte frig. Eu stau acum in camera, cu maleta si hanorac si imi e FRIG! Nu mi-am adus haine groase, crezand ca si aici e primavara-vara, asa ca acum stai Ancutule si-ti roade unghiile!