La sud de granita, la vest de soare – Haruki Murakami

Mi s-a spus de ceva timp ca Murakami scrie foarte bine insa abia acum am reusit sa citesc o carte scrisa de el. Iar acum, doamnelor si domnilor, va spun cu mana pe inima ca voi mai citi cu siguranta romane de-ale sale. La sud de granita, la vest de soare lectura aerisita (fiindca a avut grija editura) dar profunda in intelesuri, folosofie de viata si constiinta. In primul rand al constiintei, as spune eu, fiindca pe aceasta s-a cam axat toata actiunea romanului. Pe Hajime, personajul principal il cunoastem inca din prima pagina a cartii ca fiind un copil singur la parinti (un lucru foarte ciudat in Japonia anilor 1960 cand acesta avea 12 ani). Si tot din prima pagina am inceput sa dezvolt un interes vadit fata de lectura ei, acest lucru nemaiintamplandu-se de mult in ceea ce ma priveste. Drept urmare, am citit cartea pe parcursul a doua calatorii scurte cu trenul si completarea in tram (sa zic eu cam 2 ore jumatate, maxim 3). Personajul principal afirma de mai multe ori pe parcursul cartii ca lui nu i-au placut femeile acelea frumoase, de revista, dupa care ar fi intors multi capul. El nu, el a preferat femeile care ii transmiteau ceva, femeile care aveau acel ceva care-l faceau sa se gandeasca tot timpul la el, pe care sa le iubeasca. Si, din pacate, una singura a fost asa. A mai avut femei care au avut, mai mult mai mai putin, calitatile pe care si le dorea el, insa doar una a reusit, inca din copilarie, sa-l faca sa vrea sa ramana toata viata cu ea. Cartea, dupa cum am spus, e mai mult o incursiune in trecut si o cugetare, o retrospectiva a propriilor ganduri si amintiri. Se leaga de obiecte palpabile pentru a-si putea da seama mai tarziu daca o intamplare a fost reala sau nu. Se intreaba de multe ori daca s-a intamplat sau nu. Dilemele sale sunt, multe, cat se poate de normale iar comportamentul sau e unul obisnuit pentru categoria de oameni din care face parte: nu e un om simplu dar nici un geniu neinteles. E un om care-si doreste CEVA, dar nu stie exact ce, e un om care vrea sa iubeasca, sa se daruiasca, dar are retineri. Complexitatea lui Hajime m-a fascinat total, modul lui de a gandi si de a se ancora in prezent, in realitate. E un om care, la viata lui, a gresit, a ranit, a plans si s-a bucurat. Dar a stiut sa-si traiasca fiecare stare astfel incat sa fie parte din viata lui, asta am adorat la el. Prea mult despre carte, adica actiune, nu voi vorbi. V-ati obisnuit deja nu? Va spun insa ca daca va veti hotari s-o cititi veti gasi acolo povestea unui barbat si a iubirilor sale. Incepand cu 12 ani si finalizand cu 38, atunci cand se ajunge la final (nu al lui, al cartii). E scrisa grozav de bine, cu detalii perfect scoase in evidenta astfel incat te trezesti in acea lume si in mintea personajului. Cartea o puteti achizitiona de la libraria online Libris la un pret de 25 lei, librarie unde gasiti acum si muuulte carti in engleza. Saptamana asta, cand voi avea timp, voi transcrie cateva pasaje din carte pe blog sa vedeti cat de faina este scrisa.