Romania suna bine! Si se citeste

Dupa toate probabilitatile, unii ne vom dori ca anul asta, 2009, zugravit cu tarie, de catre fel de fel de analisti pe la televiziunile lor flaminde de audienta, ca unul terifiant si blestamat, sa treaca rapid si fara prea multe amintiri pentru noi. Cu toate electoralele lui, cu toate crizele lui, cu toate isteriile lui, cu dezvaluirile, cu tot guvernul lui mondial, cu toate conspiratiile lui, unii vor sa ne convinga cum anul asta s-a nascut cu un… ADN prost. Sunt curios citi vor fi optimistii incurabili care vor rezista in fata acestei furtuni. Sunt curios, la anu' citi vor fi sau citi vom fi cei care vom pastra anul asta in amintiri, in cele memorabile prin farmec, prin unicitate. Nu ma refer la memoria care inspaiminta. Scriam acum citeva zile despre refugiul in cultura recomandat de un actor. Si acum am senzatia ca fie si doar in incercarea de a scrie despre intimplari bune incep sa ma simt ca un Don Quijote… Observ cum stirea pozitiva naste tot mai mult reactii disproportionate de genul: „Cum bai, tu nu vezi ce se petrece in jurul tau? Tie iti arde de ghiocei, fir-ai al… sa fii! Sau incercarea de a gasi refugii este privita cu suspiciune, cu rautate chiar. Cred ca mai firesc, mai natural, mai binevoitor incep sa fie privite si comentate articolele despre crime, hotii, violuri, boli, coruptie… Am senzatia asta cind acum, in vremurile astea, lucrurile ar trebui sa fie pe dos. Dupa mintea mea… Cu toate astea, eu cred deja, si le astept sa se intimple, ca vom avea anul asta momente memorabile, de trait din plin, de suflet, revigorante. Si ma refer acum doar la lucruri marunte, insa suficiente. Ma refer la niste muzici si la niste carti. Vor veni sa ne (in)cinte Nazareth, Depeche Mode, Motorhead, Carlos Santana. Au fost deja Sting si… Vitas. Vor mai veni „razboinicii de la Manowar, in iulie, atit de dragi Mihaelei mele si in „top ten-ul meu rock – concert pentru care ne-am „rezervat deja bilete! Posibil sa apara si rarissimii AC-DC si U2! Nu as fi visat acum citiva ani ca toti acestia imi vor fi atit de aproape. Asadar, Romania suna bine! Nu? Apoi, ramin la „obsesia cartilor „in vremuri de criza. Acum doua zile, cind scriam pe marginea vorbelor lui Mircea Diaconu nu vazusem clipul publicitar privind lansarea colectiei „Biblioteca pentru toti a „Jurnalului National„… L-am vazut in seara asta, si nu mi se pare doar o reclama. Este mai mult decit ce au facut cei de la „Cotidianul si „Adevarul in ocazii similare. Este un mesaj. Un mesaj care, cam merge pe ce scriam si eu… Si dincolo si de mesaj, evenimentul este memorabil – vorbim aici despre literatura romana de aur! – mai ales ca se va deschide cu o carte pe care o iubesc mult: „Cel mai iubit dintre paminteni„, de Marin Preda! Carte, in prima ei editie, cea cenzurata de Ceausescu si cumparata „pe pile atunci, pe care o pastrez ca pe niste sfinte moaste. Asadar, Romania citeste! Sau poate sa o faca (i se ofera asta, cineva se mai gindeste la asta) sau poate fi citita! Daca astfel de lucruri, primavaratice, mai sunt posibile, atunci speranta se iteste din nou. Cu atit mai frumos cu cit terenul e al naibii de arid! UPDATE: Ii multumesc lui Osterhase pentru trimiterea la Scrisoarea catre liceeni a lui Tudor Chirila. Se leaga numai bine cu toate cele scrise aici zilele astea. E de citit! Si nu doar! About these ads Evalueaza: Partajeaza asta: Partajare pe Tumblr Mai mult http://io-flavius.livejournal. Email Listare Google+ Buzunar Pinterest Apreciez asta: Apreciaza Incarcare... Similare